2Mai

Buy me with a coffee –melodia- imi aminteste de mare. De marea albastra si lina.. stateam intr-o zi ascultand spuma si racii din ea.. Era asa de fluffy .. La 2 Mai pe nisip.. erau dune si nudisti.. doi stateau la un cort. Aveau de toate: paine uscata, scoici atarnate.. chitara -clar!- si ochelari de soare. Inofensivi.
Am stat frumos pe nisip si m-am bronzat. Pe cap aveam o palarie care m-a dezamagit complet, pentru ca n-a stiut decat sa se pleosteasca.. si toate astea, cu timpul; a trecut un an, doi, acum nu o mai port.. daca as incerca, si ea ar incerca -la randul ei- clar!-sa nu ma lase sa vad nimic afara.. de pleostita ce e ea! Palaria mea! – the Hat! –the Hack! ‘Urma’ canta melodia..
Imi amintesc de-o carte.. avea coperti mustar si incercam sa o citesc pe plaja. Hermann Hesse. Firicele de nisip scoicat s-au adunat printre pagini.. inca mai am urme.. acolo unde e cotorul la carte..
Era intr-un film o scena in care Cineva ii spunea Altcuiva ca lui ii place foarte mult Hesse, pentru ca are descrieri frumoase. Asa este.. Intre timp, cartea a suferit un mic accident.. cineva a dat cu cafea pe ea!
Legatura dintre melodie, 2Mai, carte si celelalte descrieri, nu are cum sa fie foarte evidenta. Prefer sa las semnificatiile ascunse. Oricum, daca ar fi sa ma dau umpic de gol la sfarsit, as spune ca e frumos sa iti placa umpic de cineva si sa papi felii de paine uscata cu miere chiar atunci cand iti era cam foame. Ok.. Inca mai am urme.. Urme de nisip din plaja.. Urme in nisip pe plaja..